Istoricul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru

Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru s-a infiintat in 1977, prin Decretul Prezidential nr.41, fiind cea mai tanara statiune viticola. Scopul infiintarii a fost de a promova si sustine cultura vitei de vie in intreg judetul Galati, valorificandu-se potentialul natural reprezentat de nenumarate dealuri si terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru este una dintre unitatile de cercetare stiintifica din domeniul viticulturii si vinificatiei care imbina armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare in sectorul de dezvoltare, ce reprezinta, in acelasi timp, un camp experimental.

Rezultatele stiintifice, oglinda a activitatii statiunii, si-au gasit aplicabilitatea in unitatile de productie, unde loturile experimentale amplasate si dialogul permanent al cercetatorilor cu specialistii din domeniu au dat un avant sectorului viticol.

In prezent, SCDVV BUJORU functioneaza in baza HG 330/2017conform careia este o institutie publica, cu personalitate juridica si in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice ,,Gheorghe Ionescu Sisesti,,

SCDVV Bujoru administreaza suprafata de teren domeniul public al statului de 700,26 ha indinspensabila activitatii de cercetare-dezvoltare-inovare si multiplicarii materialului biologic.

Prin activitatea sa, SCDVV BUJORU este acel nucleu de stiinta si cercetare care da impuls dezvoltarii mediului viticol prin exemplu, perseverenta, seriozitate si calitate.

Istoricul viticulturii din podgoria Dealu Bujorului Invaluita in legenda, podgoria si-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare carciumar cu acelasi nume. Mai veridic, se pare ca Dealu Bujorului, ca si Paraul Bujoru si Targu Bujor, isi trag numele de la frumoasa floare rosie, bujorul romanesc, o podoaba a padurilor xerotermofile de pe colinele din imprejurimi. Documente datand din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rares, Irimia Movila, Grigore Alexandru Ghica Voievod, mentioneaza, printre altele, si existenta unor mici suprafete cu vita-de-vie in zona.

Desi regiunea are o indelungata traditie in cultura vitei-de-vie, podgoria "Dealu Bujorului" este de curand denumita cu acest apelativ, ca urmare a infiintarii Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situata pe dealurile paralele cu apa Prutului si are, in prezent, aproape 4000 ha de vita-de-vie si cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulti, Oancea si Beresti. In podgorie se cultiva:

• 1. soiuri de vita-de-vie pentru producerea vinurilor rosii de calitate superioara: Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Babeasca neagra;

• 2. soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Feteasca regala, Aligote;

• 3. soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioara: Feteasca alba, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Beresti si Smulti, pe terenuri mai putin fertile);

• 4. soiuri de masa: Chasselas Dore, Muscat de Hamburg, Coarna neagra.

Cadrul natural

Teritoriul de raspandire a plantatiilor acestei podgorii corespunde aproape in intregime subunitatii geografice Colinele Covurluiului, unde se gaseste si podgoria Dealu Bujorului. Prin pozitia sa geografica, aceasta podgorie face legatura intre podgoria Dealurile Falciului de la nord si podgoria Covurluiului de la sud.

Din punct de vedere bio-pedo-climatic, podgoria este amplasata in silvostepa traversata de paralela 46º latitudine nordica si intersectata de meridianul de 28º longitudine estica. In cadrul podgoriei Dealu Bujorului, prin interconditionarea favorabila a tuturor componentelor (litologie, ape, clima, vegetatie, soluri), se creeaza conditii accesibile pentru cultura vitei-de-vie.

Conditii climatice

Sub aspect geografic, podgoria Dealurile Bujorului face parte din podgoriile din Valea Chinejei, cele mai noi podgorii ale Moldovei. Ea se intinde pe dealurile care marginesc aceasta vale, ale caror soluri au fost spalate de apele pluviale si spulberate de vant, ramanand plesuvite de secole. O regiune in care extremele termice ale aerului, deficitul pluviometric si dinamica atmosferei prezinta particularitati rar intalnite in alta zona a tarii.

Podgoria Dealurile Bujorului se incadreaza in sectorul de clima continentala, tinutul climei de stepa-dealuri.

Circulatia aerului in aceasta zona intampina cele mai reduse obstacole, relieful avand mici altitudini.

Primavara este anotimpul in care vantul isi face cel mai mult simtita prezenta. Vara se intensifica vanturile din NV, ca efect al incalzirii accentuate din sud-estul Europei.

In anii in care, din mai pana in septembrie, frecventa vanturilor este reprezentata in proportie de peste 65% de vanturile de N-NE si S-SV, formate din mase de aer puternic continentalizate, regiunea se confrunta cu perioade extrem de secetoase.

Solurile

Cernoziomurile levigate sunt solurile cu cea mai larga raspandire in teritoriu, avand o textura de nisip lutos, lut-nisipos, lut nisipos lutos si un pH intre 7,4 si 8,1.

O pondere detin si solurile slab evoluate, situate pe versantii supusi eroziunii din cauza intensei fragmentari a reliefului. Efectul antierozional si productivitatea au crescut in sistem terasat, introdus pe multi din versantii podgoriei, cu consecintele inerente transformarii solului natural in entitate antropica.

Desi deficitul de umiditate si dinamica versantilor ridica probleme privind imbunatatirea funciara, conditiile naturale, in general, si cele pedoclimatice, in special, reprezinta o oferta ecosistemica viabila pentru dezvoltarea podgoriei.

Punct turistic

Cu 9 km inainte de intrarea in Tg.Bujor, se deschide, depasind satul Viile, frumoasa vale a Covurluiului, pe unde trece si drumul judetean Galati-Barlad, precum si calea ferata ce uneste cele doua localitati.

Aceasta vale este de o frumusete deosebita, incepand de primavara pana toamna, tarziu, avand o pasune bogata, cu palcuri de salcii si plopi ce creeaza o intrepatrundere de armonie cromatica si arhitectura peisagera.

La aproximativ 20-25 km distanta de la Tg.Bujor se afla in padurea Baneasa Roscani, rezervatie recunoscuta pentru bujorul romanesc. Ocrotit de lege, bujorul este o floare de o deosebita frumusete ce infloreste la jumatatea lunii mai, prilejuind ,Sarbatoarea Bujorului’’. Tot aici se gaseste si stejarul alb, arbore ocrotit de lege ce se distinge prin coronament si culoare.

Orasul este cunoscut si ca locul de nastere al generalului Eremia Grigorescu, care are o statuie in parcul orasului, si al poetului Grigore Hagiu, unul din „soldatii” poeziei moderne, in amintirea caruia orasul gazduieste la fiecare sfarsit de septembrie ,"Zilele Grigore Hagiu", manifestari ce cuprind concursuri de poezie si expozitii de la care nu lipsesc nume mari ale literaturii romane.